Substante chimice periculoase desscoperite in scutecele pentru bebelusi.

Cercetătorii francezi au descoperit urme de chimicale periculoase, inclusiv controversatul erbicid glifosat, în scutece de unică folosință pentru bebeluși de la mai multe branduri.

Un test arată că oamenii din 18 ţări din Europa au acest glifosat în corpurile lor, în timp ce un alt studiu demonstrează cum că acest produs chimic are proprietăţi estrogenice şi conduce la proliferarea cancerului de sân.
Oameni din întreaga Europă au fost testaţi pozitiv cu glifosat.

Cercetătorii au testat 23 de scutece disponibile pe piața franceză între 2016 și 2018. Anumite substanțe periculoase au fost găsite inclusiv în scutecele comercializate ca „ecologice”. Raportul nu a numit brandurile care conțin chimicale, însă a sugerat că sunt mărci bine cunoscute.
Raportul recomandă eliminarea sau minimizarea substanțelor periculoase din scutecele de unică folosință și mai multe reglementări privind aceste produse. De asemenea, este nevoie de mai multe studii pentru a înțelege mai bine efectele scutecelor asupra sănătății.

Raportul recomandă eliminarea sau minimizarea substanțelor periculoase din scutecele de unică folosință și mai multe reglementări privind aceste produse. De asemenea, este nevoie de mai multe studii pentru a înțelege mai bine efectele scutecelor asupra sănătății.

Agenţia franceză pentru Alimentaţie, Sănătate, Securitate Profesională şi de Sănătate, Anses, a detectat mai multe chimicale periculoae care ar putea ajunge în corpul bebelușilor prin urină sau piele. Unele substanțe, cum ar fi cele care intră în componența parfumurilor, sunt adăugate intenționat.

Cercetătorii au găsit aproximativ 60 de chimicale în scutece, unele dintre ele fiind interzise în Uniunea Europeană de peste 15 ani. Printre substanțe se numără și chimicale găsite de obicei în fumul de țigară sau gazele de eșapament de la mașinile diesel, precum și controversatul erbicid glifosat, care este asociat cu mai multe probleme de sănătate, inclusiv cancer.

Raportul recomandă eliminarea sau minimizarea substanțelor periculoase din scutecele de unică folosință și mai multe reglementări privind aceste produse. De asemenea, este nevoie de mai multe studii pentru a înțelege mai bine efectele scutecelor asupra sănătății.

Anumite rapoarte independente sunt pe cale să confirme riscurile multivariate pe care glifosatul le aduce sănătăţii. În schimb, Agenţia de Protecţie a Mediului (EPA) îşi propune să ridice limitele de reziduuri permise de glifosat în culturile de alimente şi furaje. Noul nivel admisibil de glifosat va fi de 100 de părţi per milion (ppm).

Acest lucru este de neconceput, având în vedere că s-a constatat că glifosatul este cancerigen.

Dr. Seneff crede că glifosatul este, probabil, cel mai important factor în dezvoltarea celor mai multe boli, care au devenit predominante în societăţile vestice, cum ar fi:

  • Autismul
  • Bolile gastro-intestinale, cum ar fi bolile inflamatorii intestinale, diareea cronică, colita
  •  Obezitatea
  •  Alergiile
  •  Bolile cardiovasculare
  •  Depresia
  •  Cancerul
  •  Infertilitatea
  • Boala Alzheimer
  • Boala lui Parkinson
  • Scleroza multiplă

GESTIUNE DESEURI AMBALAJE – GENERARE – COLECTARE-AUTTORIZATIE DE MEDIU -INREGISTRARE . 

Operatorii economici – Colectorii de deseuri de ambalaje de la populatie de la locul generarii acestora au obligatia sa se inregistreze la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale/subdiviziuni administrativ-teritoriale a municipiilor unde desfăşoara activitatea conform autorizaţiei de mediu, în maximum 30 de zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a ordinului sau de la data obţinerii autorizaţiei de mediu.

            Operatorii de salubrizare care achizitioneaza deseuri de ambalaje de la populatie nu se inregistreaza. 

ANEXA – PROCEDURA ȘI CRITERIILE de înregistrare a operatorilor economici colectori autorizați care preiau prin achiziție deșeuri de ambalaje de la populație de la locul de generare a acestora

*
  • Dosarul de înregistrare trebuie să cuprindă următoarele documente:
  • Cerere-tip, conform anexei nr. 1 la procedură;
  • Certificatul constatator detaliat, eliberat cu cel mult 30 de zile înainte de data depunerii, de către Oficiul Național al Registrului Comerțului, în original;
  • Autorizația de mediu pentru activitatea de colectare deșeuri de ambalaje, valabilă la data depunerii (copie)
*
  • UAT trebuie:
  • Sa verifice daca Autorizatia de Mediu este conforma cu originalul
  • Sa comunice solicitantului (in 10 zile de la depunerea dosarului), ca este inregistrat (dosar complet)
  • Sa posteze pe site-ul propriu lista operatorilor inregistrati
  • Sa elimine din lista operatorul inregistrat daca acesta nu are viza anuala Autorizatie de Mediu
*
  • Operatorii inregistrati trebuie:
  • Sa desfăşoare activitatea numai la nivelul UAT/subdiviziunii UAT a municipiilor unde este înregistrat;
  • Sa efectueze raportari de mediu – raportare de mediu trimestriala catre UAT/ subdiviziune UAT a municipiilor, conform anexei 3 la procedură a cantităţilor de deşeuri de ambalaje preluate prin achiziţie de la populaţie de la locul de generare a acestora;
  • Sa solicite în scris UAT/ subdiviziunii UAT unde este înregistrat eliminarea din lista, în cazul în care îşi încetează activitatea sau dacă AM este suspendată, anulată şi/sau nu a obţinut viza anuală.

GESTIUNE DESEURI– AMBALAJE —-FOND MEDIU—RAPORTARI DE MEDIU—SIM

LEGEA NR. 31/2019 PRIVIND APROBAREA ORDONANȚEI DE URGENȚĂ A GUVERNULUI NR. 74/2018 PENTRU MODIFICAREA ȘI COMPLETAREA:

  • Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor,
  • Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje,
  • Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu.

Publicata In Monitorul Oficial, Partea I nr. 37 din 14 IANUARIE 2019

           Conform Anexa nr. 4 (Anexa nr. 6) la LEGEA 249 / 2015) se reglementeaza modul de stabilire a costului net si a sumelor care trebuie acoperite de catre organizatiile prevazute la art. 16 alin. (5) lit. b (organizații care implementează obligațiile privind răspunderea extinsă a producătorului).

           Procentul de returnare al ambalajelor reutilizabile s-a redus de la 90% la 80% si s-a clarificat data de la care operatorii economici care introduc pe piata produse ambalate trebuie sa organizeze preluarea ambalajelor reutilizabile – 1 IANUARIE 2019.

          La Anexa 3 (Anexa nr 5 la Legea nr. 249/2015) referitoare la Valorile minime ale obiectivelor de valorificare* și, respectiv, reciclare** a deșeurilor de ambalaje s-a precizat ca la calculul procentului de valorificare / reciclare se se tine seama de:

              *  cantitatea de deșeuri de ambalaje reciclată și cea incinerată în instalații de  

                  incinerare cu  valorificare de energie.

** cantitatea de ambalaje de lemn care este reparată în vederea reutilizării.

Cantitatile de deseuri de ambalaje valorificate / reciclate se vor transmite catre APM / AFM prin raportari de mediu specifice.

Raportarile de mediu de ambalaje si deseuri de ambalaje se transmit catre AFM sub forma declaratiei de fond de mediu – aplicatie AFM – Declarații v.1.17.Raportarile de mediu de ambalaje si deseuri de ambalaje se transmit catre APM format hartie si introintroducere in Sistemul informatic de Mediu.

Accidentul Seveso (Italia) s-a petrecut în 1976 la o uzină chimică pentru fabricarea de pesticide şi erbicide. Un nor dens de vapori care conţineau tetraclorodibenzoparadioxin (TCDD) a fost eliberat de la un reactor folosit pentru producerea de triclorofenol.

Cauze ––creşterea lentă a presiunii într-un reactor utilizat la producerea triclorfenolului a produs ruperea unei supape de siguranţă. Cunoscută sub numele de dioxină, otrăvitoare şi cancerigenă, aceasta a produs o reacţie exotermica necontrolată.

Bilanţul exact al accidentului va fi cunoscut şapte ani mai târziu, la deschiderea procesului liderilor responsabili din diferitele companii implicate. 193 de persoane sau 0,6% din locuitorii din zonă au suferit de cloracnee, mai ales copii. Nicio persoană nu a murit, dar unele au rămas cu sechele pe viaţă. Media de cancer şi de malformaţii congenitale nu a crescut în mod semnificativ. Cu toate acestea, ecologic, efectele dezastrului au fost enorme: faţă de cele 3.300 animale domestice moarte, aproape 70.000 de capete de bovine intoxicate au fost sacrificate. Datorită contaminării imediate a circa zece kilometri pătraţi de teren şi de vegetaţie, mai mult de 600 de persoane a trebuit să fie evacuate din casele lor şi peste 2.000 au fost tratate pentru intoxicaţie.

Acest accident ne-a făcut conştienţi de pericolele accidentelor chimice si a dus la  elaborarea directivelor Seveso I si II.

În 1982 a fost adoptată Directiva Consiliului 82/501/CEE privind pericolele de accidente majore ale anumitor activităţi industriale – aşa numita Directiva Seveso. În urma unor accidente grave de la fabrica Union Carbide de la Bhopal – India, în 1984, în care o scurgere de 41 t izocianat de metil în atmosferă a provocat moartea a peste 3.500 de persoane, urmat în 1986 de un alt accident la depozitul Sandoz de la Basel, Elveţia, unde pentru stingerea incendiilor s-a utilizat apă contaminată cu mercur, pesticide organo–fosfate şi alte substanţe chimice periculoase care au cauzat poluare masivă a Rinului şi moartea a peste o jumătate de milion de peşti. Directiva Seveso a fost modificată de două ori, în 1987, prin Directiva 87/216/EEC din 19 martie 1987 (JO L 85 din 28 martie 1987) şi în 1988 de Directiva 88/610/CEE din 24 noiembrie 1988 (JO L 336 din 7 decembrie 1988). Ambele amendamente care vizează extinderea domeniului de aplicare al directivei, în special pentru a include depozitarea de substanţe periculoase.

La 9 decembrie 1996 a fost adoptată Directiva 96/82/CE  privind controlul pericolelor de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase – Directiva Seveso II. Din 3 februarie 1999, prevederile directivei au devenit obligatorii pentru industrie, precum şi pentru autorităţile publice competente ale statelor membre UE, responsabile pentru punerea în aplicare a directivei.

Directiva Seveso II a înlocuit-o integral pe predecesoarea sa, Directiva 82/501/CEE. În Directiva Seveso II au fost făcute modificări importante şi introduse noi concepte. Acestea includ o revizuire şi o extindere a domeniului de aplicare, introducerea de noi cerinţe referitoare la sistemul de management al securităţii, planificarea la urgenţă şi planificarea utilizării terenurilor şi o consolidare a prevederilor privind inspecţiile efectuate la acest tip de amplasamente.

Având în vedere accidentele industriale ulterioare (Toulouse, Baia Mare şi Enschede) şi studiile privind produsele cancerigene şi substanţele periculoase pentru mediu, Directiva Seveso II 96/82/CE a fost extinsă prin Directiva 2003/105/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 decembrie 2003 de modificare a Directivei 96/82/CE.

Directiva Seveso III

Directiva 2012/18/UE (SEVESO III) a Parlamentului European și a Consiliului 

Adoptată – 4 iulie 2012

Publicată – 24 iulie 2012

Intrată în vigoare – 13 august 2012

Transpunere naţională – 31 mai 2015

Transpunere Art. 30 (păcură) – 14 februarie 2014

Implementare – 1 iunie 2015

Ca urmare a adaptărilor continui a prevederilor referitoare la accidentele majore datorate substanţelor chimice periculoase, la 4 iulie a fost adoptată, noua Directivă 2012/18/EU de înlocuire a Directivei 96/82/CE – Seveso II.

Principalele modificări aduse de așa-numita Directivă Seveso III sunt:

  • Actualizări tehnice pentru a ţine seamă de modificările din UE în ceea ce priveşte clasificarea substanţelor chimice. În anul 2008, Consiliul şi Parlamentul European au adoptat un Regulament (CE) No 1272/2008 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea (CLP) a substanţelor şi a amestecurilor (denumite anterior preparate), care aliniază legislaţia UE anterioară, cu GHS (Sistemul Global Armonizat de Clasificare şi Etichetare a Produselor Chimice). La rândul său, acest Regulament a declanșat necesitatea de a adapta Directiva 96/82/CE Seveso II, deoarece domeniul său de aplicare se bazează pe clasificarea substanţelor chimice ale fostelor Directive care vor fi abrogate prin Regulamentul CLP până în iunie 2015.
  • Un mai bun acces al cetăţenilor la informaţii cu privire la riscurile care rezultă din activităţile companiilor din apropierea lor, precum și felul cum trebuie să se comporte în cazul unui accident.
  • Norme (reguli) mai eficiente privind participarea publicului interesat, în proiecte de planificare a amenajărilor teritoriale aferente amplasamentelor tip Seveso.
  • Accesul la justiţie al cetăţenilor cărora nu li s-a acordat acces la informaţiile adecvat sau participare.
  • Standarde mai stricte pentru inspecţiile amplasamentelor pentru a asigura implementarea mai eficientă a normelor de securitate.

Statele membre vor trebui să aplice aceste prevederi ale Directivei 2012/18/EU începând cu 1 iunie 2015, care este, de asemenea, data la care noua legislaţie privind clasificarea substanţelor chimice, devine pe deplin aplicabilă în Europa.

Informaţii suplimentare

GHS este un sistem al Organizaţiei Naţiunilor Unite destinat să identifice substanţele chimice periculoase şi să informeze utilizatorii despre aceste pericole prin intermediul unor simboluri şi fraze standard menţionate pe etichetele ambalajelor şi prin intermediul fişelor cu date de securitate (FDS).

Regulamentul CLP a intrat în vigoare la 20 ianuarie 2009 şi va înlocui treptat Directiva privind substanţele periculoase (67/548/CEE) şi Directiva privind preparatele periculoase (1999/45/CE). Ambele directive vor fi abrogate la 1 iunie 2015.

Scopul prezentei legi este reducerea impactului asupra mediului datorat deşeurilor provenite din

activităţile de construire şi/sau desființare, denumite activităţi de construire.

Lege se aplică categoriilor de deşeuri provenite din activităţi de construire, încadrate potrivit Deciziei Comisiei 2014/955/UE din 18 decembrie 2014 de modificare a Deciziei 2000/532/CE de stabilire a unei liste de deşeuri în temeiul Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului.

În vederea gestionării corespunzătoare a deșeurilor provenite din activităţi de construire, titularii autorizațiilor de construire/desființare trebuie sa intocmeasca planul de gestionare a deşeurilor din activităţi de construire.

În termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi Ministerul Mediului stabilește prin ordin de ministru conținutul planului.

Vineri, 7 decembrie 2018, Ministerul Mediului a lansat în dezbatere publică Proiectul de Ordonanţă de urgență pentru modificarea și completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului  nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu.

Vezi proiectul AICI

În Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 1042 din data de 7 decembrie 2018, a fost publicată Legea nr. 293/2018 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici.

Pentru a avansa în direcția atingerii nivelurilor de calitate a aerului care nu conduc la un impact negativ semnificativ asupra sănătății umane și mediului și la unele riscuri aduse acestora, prezenta lege stabilește:
a) angajamente naționale de reducere a emisiilor pentru emisiile atmosferice antropice de dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), compuși organici volatili nemetanici (COVnm), amoniac (NH3) și particule fine în suspensie (PM2,5);
b) obligația elaborării, adoptării și punerii în aplicare a unui program național de control al poluării atmosferice, denumit în continuare PNCPA;
c) obligația privind monitorizarea și raportarea emisiilor și a impactului poluanților prevăzuți la lit. a) și al altor poluanți prevăzuți în anexa nr. 1.

În lumina prezentei legii principalii termeni au următoarele semnificații:
– emisie – eliberarea în atmosferă a unei substanțe dintr-o sursă punctuală sau difuză;
– emisii antropice – emisii atmosferice de poluanți asociate cu activitățile umane;
– obiective privind calitatea aerului – obligațiile pentru calitatea aerului privind valorile-limită, valorile-țintă și concentrația de expunere prevăzute în Legea nr. 104/2011, cu modificările ulterioare;
– angajament național de reducere a emisiilor – obligația României de a reduce emisiile unei substanțe; acesta precizează reducerea minimă a emisiilor ce trebuie atinsă în anul calendaristic țintă exprimată ca procent din totalul emisiilor eliberate în anul de referință 2005;
– zonă de control al poluării – o zonă maritimă de cel mult 200 de mile marine de la linia de bază de la care se măsoară întinderea apelor teritoriale, stabilită la nivel național pentru prevenirea, reducerea și controlul poluării provenite de la nave, în conformitate cu normele și standardele internaționale aplicabile;

Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, în colaborare cu autoritățile publice centrale cu responsabilități în domeniile: economie, energie, sănătate, agricultură și dezvoltare rurală, sanitar-veterinar și siguranța alimentelor, dezvoltare regională și administrație publică, transporturi, ape și păduri, stabilesc măsuri de reducere a emisiilor antropice naționale anuale de dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOX), compuși organici volatili nemetanici (COVnm), amoniac (NH3) și particule fine în suspensie (PM2,5), prin elaborarea și adoptarea PNCPA în conformitate cu prevederile art. 11, astfel încât să nu se depășească angajamentele naționale de reducere a emisiilor antropice anuale de dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOX), compuși organici volatili nemetanici (COVnm), amoniac (NH3) și particule fine în suspensie (PM2,5) prevăzute în anexa nr. 2.

Legea reglementează: angajamentele naționale de reducere a emisiilor; mecanisme de flexibilitate; programul național de control al poluării atmosferice; inventarele și prognozele naționale de emisii și raportul informativ de inventarier; monitorizarea impactului poluării atmosferice; obligații de raportare; accesul la informații; cooperarea cu țările terțe și coordonarea în cadrul organizațiilor internaționale și sancțiuni.

Legea conține și următoarele anexe:
1.Anexa nr.1: Monitorizarea și raportarea emisiilor atmosferice;
2. Anexa nr.2: Angajamentele naționale de reducere a emisiilor;
3. Anexa nr. 3: Conținutul Programului național de control al poluării atmosferice – PNCPA;
4. Anexa nr. 4: Metodologia pentru pregătirea și actualizarea inventarelor și a prognozelor naționale de emisii, a raportului informativ de inventariere și a inventarelor naționale de emisii ajustate prevăzu…
5. Anexa nr. 5: Indicatori opționali pentru monitorizarea impactului poluării atmosferice prevăzuți la art. 14.

Intrarea în vigoare: 10 decembrie 2018.

Publicata in: Monitorul Oficial nr. 1.043 din 10 decembrie 2018

Data intrarii in vigoare (la 30 de zile de la data publicarii in M. Of.): 09 Ianuarie 2019.

Iata cateva paragrafe importante din legea 292/2018!

Evaluarea impactului asupra mediului identifica, descrie si evalueaza, in mod corespunzator, pentru fiecare caz in parte, in conformitate cu prevederile prezentei legi, efectele semnificative directe si indirecte ale unui proiect asupra urmatorilor factori:

a) populatia si sanatatea umana;

b) biodiversitatea, acordand o atentie speciala speciilor si habitatelor protejate;

c) terenurile, solul, apa, aerul si clima;

d) bunurile materiale, patrimoniul cultural si peisajul;

e) interactiunea dintre factorii prevazuti la lit. a)-d).

SANCTIUNI


Constituie contraventie si se sanctioneaza nerespectarea prevederilor art. 20 alin. (1), art. 23 alin. (1) si (3) cu amenda de la 7.500 lei la 15.000 lei, pentru persoane fizice, si de la 50.000 lei la 100.000 lei, pentru persoane juridice.
 

Art. 20 (1) In situatia in care, dupa emiterea acordului de mediu si inaintea obtinerii aprobarii de dezvoltare, proiectul a suferit modificari, titularul proiectului este obligat sa notifice in scris autoritatea competenta pentru protectia mediului emitenta cu privire la aceste modificari.

 
Art. 23 (1) Pentru proiectele prevazute de prezenta lege este interzisa realizarea acestora fara obtinerea deciziei etapei de incadrare/acordului de mediu si a aprobarii de dezvoltare.

 

Art. 23 (3) Titularii proiectelor au obligatia respectarii prevederilor deciziei etapei de incadrare, a acordului de mediu si a aprobarii de dezvoltare.


Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute se fac de personalul imputernicit din cadrul Garzii Nationale de Mediu.


Pentru incalcarea obligatiilor prevazute la art. 23 alin. (1) si (3) se aplica si sanctiunea complementara de desfiintare a lucrarilor si aducerea terenului la starea initiala, coroborat cu prevederile art. 17 din O.U.G. nr. 195/2005 privind protectia mediului, cu modificarile si completarile ulterioare. Cheltuielile totale pentru efectuarea lucrarilor de desfiintare si aducerea terenului la starea initiala sunt suportate de titularul proiectului.


Incalcarea obligatiilor de desfiintare a lucrarilor si aducerea terenului la starea initiala constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 1 an sau amenda de la 15.000 lei la 30.000 lei, pentru persoane fizice, si de la 150.000 lei la 200.000 lei, pentru persoane juridice.


Prin intrarea in vigoare a acestui act normativ, Romania isi indeplineste obligatiile de transpunere in legislatia nationala a Directivei 2014/52/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 16 aprilie 2014 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice si private asupra mediului.

Conform CNPM, in Romania, exista arii naturale protejate de interes national. Acestea sunt: Rezervatii ale biosferei cat si Situri RAMSAR.

Ariile protejate, prin valoarea lor naturală şi gradul redus al intervenţiei umane pe teritoriul lor, sunt cele mai bune exemple şi modele pentru sistemele ecologice naturale şi seminaturale.

Ariile protejate sunt percepute încă de foarte mulţi oameni, doar în sensul lor “conservaţionist”, fiind considerate adevărate „oaze” ale naturii sălbatice care trebuie protejate numai pentru conservarea speciilor care le populează. Foarte puţin este recunoscut faptul că zonele aflate în regim natural şi seminatural constituie de fapt suportul “vieţii” şi implicit al dezvoltării socio-economice. 
S-au constituit astfel, arii protejate care conservă zone naturale de pe glob, unde intervenţia omului este aproape inexistentă, dar şi zone în care intervenţia omului este prezentă, cum e cazul peisajelor modificate ce au o importanţă peisagistică şi culturală deosebită. 

  • Delta Dunarii. Aceasta se afla in judetele Tulcea cat si Constanta si se intinde pe o suprafata de 580 000 hectare. Delta Dunarii a fost desemnata ca si arei protejata in anul 1998 conform legii 82/1993 cu completarile si modificarile ulterioare. 
    Teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, delimitat conform legii, are o suprafaţă totală de circa 580.000 de hectare şi este amplasat în sud-estul României, cuprinzând Delta Dunării propriu-zisă, Complexul lacustru Razim-Sinoie, Dunărea maritimă până la Cotul Pisicii inclusiv zona inundabilă Somova-Parcheş, lacul Sărături-Murighiol şi zona marină cuprinsă între litoral şi izobata de 20m. 
    Din suprafaţa totală a Rezervaţiei, mai mult de jumătate (312.440 ha) o reprezintă ecosistemele naturale acvatice şi terestre incluse în lista zonelor cu valoare de patrimoniu universal (Convenţia Patrimoniului Natural Universal UNESCO) precum şi cele destinate reconstrucţiei ecologice, zone care constituie domeniul public de interes naţional. 

In Romania, ariile protejate sunt: 

  • Parcul National Retezat este situat in judetul Hunedoarasi se intinde pe o suprafata de 38047 hectare. El a fost desemnat arie protejata in anul 1979.
     Aici pot fi găsite 1190 de specii de plante- peste o treime de speciile de plante din România, 90 de specii de plante endemice, care nu mai pot fi văzute nicăieri, 185 de specii de păsări si 80 de lacuri şi tăuri.
  • Pietrosul Rodnei.
    Rezervatia naturala Pietrosu Mare cuprinde cel mai impresionant relief glaciar din Muntii Rodnei si este situata in jurul Varfului Pietrosu, ce atinge o inaltime de 2.303 m. Aria protejata are un caracter complex si prezinta o deosebita  importanta stiintifica si peisagistica. 
    Rezervatia naturala Pietrosu Mare apartine din punct de vedere  administrativ de orasul Borsa si de comuna Moisei. Cu o suprafata de 3.300 hectare, aceasta apartine categoriei a I-a a IUCN (Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii) si cuprinde partea nordica a Muntilor Rodnei. Rezervatia stiintifica s-a constituit ca arie protejata prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National – sectiunea III – a zone protejate si este prevazuta la pozitia 2563. Este declarat arie protejata din anul 1979. 
    In  cadrul ariei protejate Pietrosu Mare sunt prezente mai multe lacuri glaciare printre care amintim Buhaescu I, situata  sub varful Buhaescu Mare, la o altitudine de 1.905 m.

NOUTATI LEGISLATIVE- NOIEMBRIE 2018-AUTORIZATIE DE MEDIU

ACT NORMATIV: ORDIN NR. 1171 DIN 05.11.2018 privind aprobarea procedurii pentru aplicarea vizei anuale a autorizatiei de mediu si a autorizatiei integrate de mediu

PUBLICARE IN: Monitorul Oficial I nr. 967

DATA: 15.11.2018

  • Prezenta procedură reglementează condițiile de solicitare, de aplicare sau de respingere a vizei anuale a autorizației de mediu și autorizației integrate de mediu.
  •  Viza anuală se aplică sau se respinge de către Ministerul Mediului și, respectiv, Administrația Rezervației Biosferei „Delta Dunării” pentru autorizațiile de mediu și autorizațiile integrate de mediu care intră în sfera de competență a acestora.
  •  Pentru obținerea vizei anuale, titularul activității este obligat să solicite aplicarea vizei anuale la autoritatea competentă pentru protecția mediului emitentă a autorizației de mediu sau autorizației integrate de mediu, prin depunerea următoarelor documente:
  1. cererea conform modelului prevăzut în anexa nr. 1 la prezenta procedură;
  2. raportul anual de mediu, după caz;
  3. declarația pe propria răspundere că desfășoară activitatea în aceleași condiții pentru care a fost emisă autorizația de mediu sau autorizația integrată de mediu și că nu au intervenit schimbări care să afecteze condițiile stabilite prin autorizație, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2 la prezenta procedură.

Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta procedură.

ANEXA 1 – Cerere de aplicare a vizei anuale

ANEXA 2 – Declaratie pe propria raspundere

ANEXA 3 – Proces verbal de verificare a amplasamentului

ANEXA 4 – ORDIN/ DECIZIE de aplicare / de respingere a vizei anuale


Scroll to Top