12 MAI 2019- Modificarea Deciziei UE referitoare la modul de raportare a informatiilor legate de reciclarea/recuperarea deseurilor de ambalaje

Modificari Deciziei initiale – la modul in care statele membre trebuie sa calculeze obiectivele de reciclare si de recuperare (valorificare energetica) pentru deseurile de ambalaje.

Posibilitatea raportarii retroactive catre OIREP-uri a unor cantitati de ambalaje pe luni anterioare. doar pentru anul 2019.

-In data de 14.05.2019 a aparut o noua versiune a programului informatic pentru intocmirea declaratiilor fondului pentru mediu – VERSIUNE 1.20.

-In acest program nu se mai pot declara cantitatile de deseuri de ambalaje valorificate de catre OTR-uri care se livrau pe Raportul lunar de la OTR-ul cu care aveati contract.

-Tabelul in care se introduceau datele despre ambalaje si deseuri de ambalaje valorificate este modificat – NU MAI APAR COLOANELE IN CARE SE INTRODUCEAU CANTITATILE DE AMBALAJE VALORIFICATE DE CATRE OTR-URI.

-In prezent exista un proiect de Ordin de modificare a modului de completare a Declaratiei de fond de mediu care nu este aprobat.

  1. procedurile care trebuie urmate atât de autorități, cât si de către deținătorii de situri contaminate/potențial contaminate, pentru
  2. inventarierea și
  3. stabilirea stării de contaminare, inclusiv
  4. modalitatea prin care se notează

                                  i.restricția referitoare la sit, în cartea funciară, prevedere așteptată de mult a fi legiferată. 

Conform articolului 4 din aceasta lege, cazurile concrete considerate ca fiind sub incidența legii sunt:

1.terenurile a căror contaminare a fost/este cauzată de orice tip de activitate antropică prevazută in anexa 1 a legii; 

2.terenurile afectate de producerea unor accidente care conduc la contaminarea acestora, excepţie accidentele cu substanţe radioactive; 

3.terenurile aflate în administrarea instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, în măsura în care nu este periclitată securitatea naţională şi/sau păstrarea secretului;

4.terenurile ocupate de depozite de deşeuri după închiderea şi monitorizarea post închidere a acestor depozite.

ORDINUL 269/2019 (25 APRILIE 2019) privind aprobarea Procedurii pentru stabilirea înregistrării și raportării, frecvenței de raportare către Registrul național al producătorilor, precum și a modului de evidență și de raportare a informațiilor prevăzute la art. 9 alin. (4) și la art. 27 alin. (6) din OG 5/2015 privind DEEE.

Proiect de ordin pentru modificarea și completarea Ordinului viceprim-ministrului, ministrul mediului nr. 1362/2018 privind aprobarea Procedurii de autorizare, avizare anuală şi de retragere a dreptului de operare a organizaţiilor care implementează obligaţiile privind răspunderea extinsă a producătorului

Proiect de ordin privind modificarea şi completarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 1.601/2013 pentru aprobarea listei cu aplicaţii care beneficiază de derogare de la restricţia prevăzută la art. 4 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 322/2013 privind restricţiile de utilizare a anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice.

ACT NORMATIV: Ordinul nr. 324/12.04.2019 care modifica si completeaza anexa la Ordinul nr. 1171/05.11.2018 privind aprobarea procedurii de aplicare a vizei anuale a autorizatiei de mediu si autorizatiei integrate de mediu

PUBLICARE IN: Monitorul Oficial I nr. 283

DATA: 12.04.2019

1.Daca data de emitere a autorizatiei (integrate) de mediu este pana in 31.08 viza se va solicita incepand cu anul 2020.

2.Daca data de emitere a autorizatiei (integrate) de mediu este dupa 31.08 viza se va solicita incepand cu anul 2019.

  1. Art. 3 si 4 din OUG 196/2005 se refera la suspendarea autorizatiei de mediu . Daca in termen de 60 zile nu sunt indeplinite obligatiile se anuleaza autorizatia (integrata) de mediu.

Referitor la  autorizarea organizatiilor care implementeaza raspunderea extinsa a producatorilor in domeniul ambalajelor (OREP-uri).

Comisia are atributii de-autorizare

– avizare anuala,

– retragere a dreptului de operare si

– asigurare a functionarii eficiente a OREP-urilor.

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 93.954/DGDSCSP din 8.11.2018 al Direcției generale deșeuri, situri contaminate și substanțe periculoase,în temeiul prevederilor:– art. 12 alin. (9) și (10) din Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare;– art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 19/2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului Mediului și pentru modificarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare,viceprim-ministrul, ministrul mediului, emite următorul ordin:Articolul 1Se înființează în cadrul Ministerului Mediului Comisia de supraveghere a răspunderii extinse a producătorilor, care are ca repere esențiale protecția mediului și a sănătății populației, asigurarea transparenței și a stabilității schemelor de răspundere extinsă a producătorului, creșterea gradului de încredere în aceste scheme, precum și creșterea nivelului de informare și educare a populației în domeniul gestionării fluxului de deșeuri pentru care se aplică răspunderea extinsă a producătorului.Articolul 2(1) Comisia de supraveghere a răspunderii extinse a producătorilor, denumită în continuare Comisia, are următoarea structură:a) directorul general al direcției generale cu atribuții în domeniul gestionării deșeurilor din cadrul Ministerului Mediului – președinte, cu drept de vot;b) directorul direcției cu atribuții în domeniul gestionării deșeurilor din cadrul Ministerului Mediului – vicepreședinte, cu drept de vot;c) un funcționar public responsabil potrivit fișei de post pentru directiva privind ambalajele și deșeurile de ambalaje – membru, cu drept de vot;d) reprezentantul direcției de specialitate cu atribuții în domeniul juridic din cadrul Ministerului Mediului, desemnat de către directorul Direcției juridice și relației cu Parlamentul – membru, cu drept de vot;e) reprezentantul direcției de specialitate cu atribuții în domeniul economico-financiar din cadrul Ministerului Mediului, desemnat de către directorul Direcției economico-financiare – membru, cu drept de vot.(2) Direcțiile de specialitate prevăzute la alin. (1) lit. d) și e) vor transmite secretariatului Comisiei persoanele desemnate, în termen de 3 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.Articolul 3(1) Comisia autorizează organizațiile care implementează obligațiile privind răspunderea extinsă a producătorului potrivit actului normativ aplicabil pentru fluxul de deșeuri specific.(2) Comisia decide avizarea anuală pentru organizațiile care implementează obligațiile privind răspunderea extinsă a producătorului potrivit actului normativ aplicabil pentru fluxul de deșeuri specific.(3) Comisia decide retragerea dreptului de operare pentru organizațiile care implementează obligațiile privind răspunderea extinsă a producătorului potrivit actului normativ aplicabil pentru fluxul de deșeuri specific.(4) Comisia asigură cadrul adecvat necesar supravegherii organizațiilor care implementează obligațiile privind schemele de răspundere extinsă a producătorului în vederea funcționării eficiente a acestora.(5) Comisia solicită organizațiilor care implementează obligațiile privind răspunderea extinsă a producătorului orice informații și/sau documente cu relevanță pentru modul în care acestea desfășoară activitatea autorizată.(6) Comisia cooptează, în faza preliminară emiterii deciziei, dacă este cazul, un expert/experți strict pentru exprimarea unor opinii tehnice necesare ca suport în fundamentarea deciziilor, fără a afecta termenele prevăzute în prezentul ordin și/sau cele prevăzute la art. 16 alin. (6) din Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, cu modificările și completările ulterioare.(7) Comisia solicită structurilor cu atribuții de control din coordonarea/subordinea Ministerului Mediului desfășurarea de controale tematice și inopinate la organizațiile care implementează obligațiile privind răspunderea extinsă a producătorului și stabilește împreună cu acestea tematica de control.Articolul 4(1) Comisia se întrunește lunar, la sediul Ministerului Mediului sau în orice alt loc indicat în convocare, în ultima zi de joi a fiecărei luni și/sau ori de câte ori este cazul, la solicitarea președintelui sau, după caz, a vicepreședintelui Comisiei.(2) Președintele sau, după caz, vicepreședintele Comisiei convoacă ședința cu cel puțin 5 zile înainte de data programată prin distribuirea proiectului ordinii de zi și a propunerilor privind problemele ce urmează a fi discutate.(3) Conținutul convocării este stabilit de către președintele sau, după caz, de către vicepreședintele Comisiei.(4) În convocare se vor specifica data, locul și ora unde va avea loc ședința, precum și ordinea de zi.(5) Prezența membrilor Comisiei la ședințele acesteia este obligatorie, iar Comisia este legal constituită dacă sunt prezenți toți membrii prin titulari sau persoane desemnate.(6) Membrii Comisiei au obligația să transmită secretariatului Comisiei, înainte de ședință, pe suport hârtie, raportul realizat în urma analizării documentelor.(7) În cadrul ședinței membrii Comisiei susțin raportul realizat.(8) În cazul în care membrul Comisiei prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. a) sau b) nu poate participa la ședința Comisiei, vicepreședintele Comisiei sau, după caz, președintele Comisiei participă în locul acestuia, susține în cadrul ședinței punctul de vedere transmis pe format hârtie sau electronic de către acesta și votează conform mandatului dat.(9) În cazul în care un membru al Comisiei prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. c)-e)nu poate participa la ședința Comisiei, în locul acestuia participă o altă persoană mandatată de către persoana respectivă.(10) Persoana mandatată susține în cadrul ședinței punctul de vedere transmis pe format hârtie sau electronic de către membrul Comisiei și votează conform mandatului dat de către acesta.(11) Ședințele Comisiei sunt conduse de către președintele Comisiei sau, după caz, de către vicepreședintele Comisiei.(12) Deciziile vor fi luate cu majoritatea absolută a voturilor.(13) Toți membrii din cadrul Comisiei sunt obligați să voteze cu da sau nu.(14) Aspectele discutate și deciziile luate în cadrul ședinței sunt consemnate într-un proces-verbal.(15) Orice adresă transmisă de secretariatul Comisiei către un solicitant sau orice alt document transmis de Comisie trebuie să aibă acordul pe conținut din partea membrilor Comisiei.(16) Adresa și/sau orice alt document prevăzut la alin. (15), pentru a fi transmise către solicitant, trebuie să fie semnate de către președintele Comisiei sau, după caz, de către vicepreședintele Comisiei.(17) Adresa și/sau documentul vor fi transmise, spre informare, și direcției cu atribuții în domeniul gestionării deșeurilor.Articolul 5(1) Secretariatul Comisiei se asigură de către un reprezentant din cadrul direcției cu atribuții în domeniul gestionării deșeurilor, desemnat de către directorul general/director.(2) Secretariatul Comisiei asigură înregistrarea audio/audiovideo a lucrărilor Comisiei.(3) În cazul în care persoana desemnată să asigure secretariatul Comisiei nu poate participa la ședința Comisiei, președintele sau, după caz, vicepreședintele desemnează un secretar de ședință, care poate să fie dintre persoanele prezente sau un alt reprezentant din cadrul direcției cu atribuții în domeniul gestionării deșeurilor, care va consemna cele discutate și decise în procesul-verbal, semnat de către membrii Comisiei și secretarul de ședință.Articolul 6(1) Secretariatul Comisiei primește documentele adresate Comisiei și le înregistrează într-un registru special constituit la nivelul direcției cu atribuții în domeniul gestionării deșeurilor.(2) În cazul în care secretariatul Comisiei constată lipsa unui document din dosarul de autorizare sau dosarul de avizare anuală, depus de către un solicitant, solicită completarea documentației conform celor stipulate în ordinul prevăzut la art. 16 alin. (6) din Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, cu modificările și completările ulterioare.(3) Situația prevăzută la alin. (2) face excepție de la prevederile art. 4 alin. (15).(4) Adresa prin care se solicită completarea documentației se semnează de către președinte sau, după caz, de către vicepreședintele Comisiei.(5) Secretariatul Comisiei transmite membrilor Comisiei documentele din dosarul de autorizare sau dosarul de avizare anuală depuse de un solicitant adresate acesteia, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la primire, numai în cazul în care acestea sunt complete.(6) Secretariatul Comisiei transmite membrilor Comisiei, prin e-mail sau pe suport hârtie, convocarea ședinței.(7) În termen de maximum 3 zile lucrătoare secretariatul Comisiei întocmește procesul-verbal al ședinței și îl transmite membrilor acesteia.(8) Dacă în termen de 3 zile lucrătoare de la primirea procesului-verbal nu sunt transmise comentarii, observații și/sau completări, conținutul procesului-verbal se consideră acceptat.(9) În cazul în care secretariatul Comisiei nu primește pentru documentele prevăzute la art. 4 alin. (15), din partea membrilor Comisiei, comentarii, observații și/sau completări în maximum 3 zile de la transmiterea lor către aceștia, conținutul se consideră acceptat.(10) Secretariatul Comisiei transmite solicitantului deciziile Comisiei în maximum o zi de la semnarea adresei și/sau documentului în cauză de către președintele Comisiei sau, după caz, vicepreședintele acesteia.

Modificari referitoare la :

       1.Tratare DEEE-uri

       2.Preluare DEEE-uri din gospodarii

       3.Management DEEE-uri

       4. Modificari definitii categorii EEE

       5. Estimari cantitati EEE-uiri

ORDIN nr. 149 din 18 februarie 2019privind modificarea și completarea anexei la Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 578/2006 pentru aprobarea Metodologiei de calcul al contribuțiilor și taxelor datorate la Fondul pentru mediu

EMITENTMINISTERUL MEDIULUI

Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 156 din 27 februarie 2019.

Luând în considerare Referatul de aprobare al Administrației Fondului pentru Mediu nr. 1.749/CB din 28.12.2018 pentru modificarea și completarea anexei la Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 578/2006 pentru aprobarea Metodologiei de calcul al contribuțiilor și taxelor datorate la Fondul pentru mediu,ținând cont de prevederile art. 6 lit. j) și m) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1/2006 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Administrației Fondului pentru Mediu, cu modificările și completările ulterioare,în baza art. 17 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările și completările ulterioare, precum și a art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 19/2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului Mediului și pentru modificarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare,viceprim-ministrul, ministrul mediului, emite prezentul ordin.Articolul IAnexa la Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 578/2006 pentru aprobarea Metodologiei de calcul al contribuțiilor și taxelor datorate la Fondul pentru mediu, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 516 din 14 iunie 2006, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:1. La articolul 17, alineatele (1)(3) se modifică și vor avea următorul cuprins:Articolul 17(1) Proprietarii sau, după caz, administratorii de depozite au obligația de a declara și de a plăti la Fondul pentru mediu contribuția pentru economia circulară pentru deșeurile municipale și deșeurile din construcții și desființări destinate a fi eliminate prin depozitare în spații autorizate în acest scop, în cuantumul prevăzut în anexa nr. 2 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările și completările ulterioare.(2) Obligația prevăzută la alin. (1) revine, după caz, proprietarilor sau administratorilor de depozite pentru deșeurile municipale și deșeurile din construcții și desființări, inclusiv cele stocate temporar, încredințate în vederea eliminării finale prin depozitare.(3) Obligația prevăzută la alin. (1) nu se datorează pentru cantitățile de deșeuri municipale și deșeurile din construcții și desființări transferate din depozitele temporare de deșeuri municipale către depozite pentru eliminare finală.2. La articolul 17, alineatele (4) și (5) se abrogă.3.Articolul 18 se modifică și va avea următorul cuprins:Articolul 18(1) În baza principiului «poluatorul plătește» și pentru implementarea instrumentului economic «plătește cât arunci», contravaloarea contribuției prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările și completările ulterioare, se suportă de către persoana fizică sau persoana juridică ce încredințează pentru eliminare finală deșeurile municipale și deșeurile din construcții și desființări.(2) Unitățile administrativ-teritoriale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, respectiv asociațiile de dezvoltare intercomunitară au obligația să includă contribuția pentru economia circulară în tarifele pentru gestionarea deșeurilor, în limita cantităților de deșeuri municipale destinate a fi eliminate prin depozitare corespunzătoare indicatorilor de performanță prevăzuți în Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și să stabilească în sarcina operatorilor de salubrizare suportarea contribuției pentru economia circulară pentru cantitățile de deșeuri municipale depozitate care depășesc cantitățile corespunzătoare indicatorilor de performanță prevăzuți în contracte.4.Articolul 19 se modifică și va avea următorul cuprins:Articolul 19(1) Baza de calcul al contribuției prevăzute la art. 9 alin (1) lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările și completările ulterioare, o reprezintă cantitățile de deșeuri exprimate în tone, încredințate depozitului în vederea eliminării.(2) În situația în care în cadrul depozitului există o stație autorizată, pentru deșeurile încredințate pentru operația de sortare, baza de calcul al contribuției pentru economia circulară o reprezintă diferența dintre cantitatea de deșeuri preluată în vederea eliminării prin depozitare și cantitatea de deșeuri sortată și încredințată operatorilor economici autorizați în vederea valorificării.5.Articolul 20 se modifică și va avea următorul cuprins:Articolul 20Contribuția pentru economia circulară se declară și se plătește trimestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului în care s-a desfășurat activitatea, de către proprietarii, respectiv de către administratorii de depozite.6.Articolul 21 se modifică și va avea următorul cuprins:Articolul 21(1) Obligația de a declara la Fondul pentru mediu contribuția de 2 lei/kg prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările și completările ulterioare, revine:a) operatorilor economici care introduc pe piața națională produse ambalate, operatorilor economici care importă/ achiziționează intracomunitar produse ambalate pentru utilizare/consum propriu, responsabili pentru deșeurile generate de ambalajele primare, secundare și terțiare folosite pentru ambalarea produselor lor, cu excepția ambalajelor de desfacere care sunt folosite pentru ambalarea, la locul de vânzare, a produselor;b) operatorilor economici care supraambalează produse ambalate individual în vederea revânzării/redistribuirii, responsabili pentru deșeurile generate de ambalajele secundare și terțiare pe care le introduc pe piața națională;c) operatorilor economici care introduc pe piața națională ambalaje de desfacere, inclusiv pungi de transport din plastic, responsabili pentru deșeurile generate de respectivele ambalaje;d) operatorilor economici care dau spre închiriere, sub orice formă, cu titlu profesional, ambalaje, responsabili pentru respectivele ambalaje.(2) Contribuția prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările și completările ulterioare, se plătește anual de către operatorii economici prevăzuți la alin. (1) pentru diferența dintre cantitățile corespunzătoare obiectivelor anuale de valorificare sau incinerare în instalații de incinerare cu recuperare de energie, prevăzute în anexa nr. 3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările și completările ulterioare, și cantitățile de deșeuri de ambalaje încredințate spre valorificare sau incinerare în instalații de incinerare cu recuperare de energie și valorificare prin reciclare. Cantitatea de deșeuri de ambalaje încredințate spre valorificare prin reciclare se consideră ca fiind greutatea deșeurilor de ambalaje care intră în operația de reciclare în care acestea sunt reprelucrate în produse, materiale sau substanțe.(3) Contribuția prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările și completările ulterioare, se plătește numai în cazul neîndeplinirii obiectivelor anuale de valorificare sau incinerare în instalații de incinerare cu recuperare de energie corespunzătoare diferenței dintre cantitățile de ambalaje introduse pe piața națională și cantitățile care au fost preluate de organizațiile prevăzute la art. 16 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, cu modificările și completările ulterioare.7. La articolul 22, alineatele (8)(10) se modifică și vor avea următorul cuprins:(8) Ambalajele reutilizabile care se returnează furnizorilor interni și externi se înregistrează în evidențele contabile în conturi de stocuri distincte, la o valoare justă.(9) Începând cu data de 31 martie 2019, ambalajele primare reutilizabile cu volume cuprinse între 0,1 l și 3 l utilizate pentru produsele destinate consumului populației se înregistrează în evidențele contabile la valoarea prevăzută în Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, cu modificările și completările ulterioare.(10) Cantitatea de ambalaje care este reutilizată se recunoaște numai în baza înregistrărilor existente în evidențele contabile, în conformitate cu reglementările contabile aprobate prin ordin al ministrului finanțelor publice.8. La articolul 23, alineatele (1)(3) se modifică și vor avea următorul cuprins:Articolul 23(1) Operatorii economici prevăzuți la art. 21 care realizează în mod individual obiectivele anuale de valorificare sau incinerare în instalații de incinerare cu recuperare de energie a deșeurilor de ambalaje, conform prevederilor art. 16 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, cu modificările și completările ulterioare, le pot îndeplini prin:a) valorificarea ambalajelor primare reutilizabile devenite deșeuri;b) valorificarea ambalajelor primare proprii folosite/preluate de la beneficiari, inclusiv a ambalajelor primare ale produselor importate/achiziționate intracomunitar pentru utilizare sau consum propriu, devenite deșeuri;c) valorificarea ambalajelor secundare și a ambalajelor pentru transport utilizate la livrarea mărfii și preluate de la beneficiari, inclusiv a ambalajelor secundare și a ambalajelor pentru transport ale produselor importate pentru utilizare sau consum propriu, devenite deșeuri.(2) Operatorii economici prevăzuți la alin. (1) sunt obligați să stabilească lunar și să dețină situații, întocmite în baza documentelor financiar-contabile și a documentelor justificative, pe fiecare tip de material, pentru:a) cantitățile de deșeuri de ambalaje rezultate din ambalajele primare reutilizabile;b) cantitățile de deșeuri de ambalaje rezultate din ambalajele primare pentru care aplică un sistem de returnare a ambalajelor proprii folosite;c) cantitățile de deșeuri de ambalaje rezultate din ambalajele secundare și ambalajele pentru transport pentru care aplică un sistem de preluare de la distribuitorii produselor lor;d) cantitățile de deșeuri de ambalaje primare, secundare și pentru transport rezultate din ambalajele produselor importate/ achiziționate intracomunitar pentru utilizare sau consum propriu;e) cantitățile de deșeuri de ambalaje din lemn, încredințate persoanelor fizice drept combustibil alternativ la lemnele pentru foc.(3) Operatorii economici prevăzuți la alin. (1) sunt obligați să declare lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-a desfășurat activitatea, cantitățile de ambalaje introduse pe piața națională, cantitățile de deșeuri de ambalaje valorificate prin reciclare, prin alte forme de valorificare sau incinerate în instalații de incinerare cu recuperare de energie, totale și pe fiecare tip de material, precum și informații cu privire la operatorii economici care au efectuat operațiunea de reciclare sau valorificare.9.Articolul 24 se modifică și va avea următorul cuprins:Articolul 24Pentru a fi luate în calcul la îndeplinirea în mod individual a obiectivelor de valorificare sau incinerare în instalații de incinerare cu recuperare de energie este obligatoriu ca deșeurile de ambalaje generate din activitatea proprie, inclusiv cele returnate de la beneficiari, să fie înregistrate în evidențele contabile în conturi de stocuri distincte, la o valoare justă, iar evidența gestiunii deșeurilor de ambalaje să se efectueze cu respectarea prevederilor Deciziei 2000/532/CE de înlocuire a Deciziei 94/3/CE de stabilire a unei liste de deșeuri în temeiul articolului 1 litera (a) din Directiva 75/442/CEE a Consiliului privind deșeurile și a Directivei 94/904/CE a Consiliului de stabilire a unei liste de deșeuri periculoase în temeiul articolului 1 alineatul (4) din Directiva 91/689/CEE a Consiliului privind deșeurile periculoase.10. La articolul 25 alineatul (1), literele a) și g) se modifică și vor avea următorul cuprins:a) cantitățile de deșeuri de ambalaje trebuie să facă obiectul unei prestări de servicii de valorificare/reciclare, în care prestatorul este operatorul economic care desfășoară activități de colectare și/sau valorificare a deșeurilor de ambalaje, iar beneficiarul este operatorul economic prevăzut la art. 23 alin. (1);……………………………………………………………………………………..g) pentru cantitățile de deșeuri de ambalaje încredințate, operatorii economici care desfășoară activități de valorificare trebuie să respecte cerințele din anexa nr. 2 la metodologie, aplicate operației la care a fost supus materialul de ambalare.11. La articolul 26, partea introductivă se modifică și va avea următorul cuprins:Articolul 26Operatorii economici prevăzuți la art. 21 care au optat pentru realizarea obiectivelor anuale de valorificare sau incinerare în instalații de incinerare cu recuperare de energie a deșeurilor de ambalaje prin contract încheiat cu o organizație prevăzută la art. 16 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 249/2015privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, cu modificările și completările ulterioare, sunt obligați:12. La articolul 27, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:Articolul 27(1) Începând cu anul 2020, pot face obiectul contractului dintre operatorii economici prevăzuți la art. 26 și organizațiile prevăzute la art. 16 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, cu modificările și completările ulterioare, numai cantitățile de ambalaje pentru care există obligația de declarare prevăzută la art. 21 începând cu luna în care a fost încheiat contractul.13.Articolul 28 se modifică și va avea următorul cuprins:Articolul 28Pentru cantitatea de ambalaje care nu este gestionată prin intermediul unei organizații prevăzute la art. 16 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 249/2015, cu modificările și completările ulterioare, se aplică prevederile art. 22-25.14.Articolul 47 se modifică și va avea următorul cuprins:Articolul 47(1) Contribuția se calculează prin formula:Contribuția = Max[(Ccol * Ptotal – Ctotal);(Ccol * Prec – Crec)] * 50 lei,unde:Contribuția – contribuția datorată la Fondul pentru mediu, calculată în lei;Ccol – cantitatea de deșeuri municipale colectate prin operatorii serviciului public de salubrizare și prin operatorii economici colectori prevăzuți la art. 20 alin. (8) și (9) din Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, cu modificările și completările ulterioare. Ccol este exprimată în tone și se calculează utilizând formula: Ccol = Cdep Cval Crec, în care:Cdep – cantitatea de deșeuri municipale efectiv încredințată spre eliminare prin depozitare, exprimată în tone;Crec – cantitatea de deșeuri municipale efectiv încredințată spre reciclare, inclusiv cantitatea de deșeuri de ambalaje încredințată spre reciclare de către operatorii economici colectori prevăzuți la art. 20 alin. (8) și (9) dinLegea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, cu modificările și completările ulterioare, exprimată în tone;Cval – cantitatea de deșeuri municipale efectiv încredințată spre valorificare prin alte forme decât reciclarea, exprimată în tone;Ctotal = Crec Cval;Prec – obiectivul anual de reducere prin reciclare prevăzut în anexa nr. 6 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările și completările ulterioare, exprimat în procente;Pval – obiectivul anual de reducere prin alte forme de valorificare prevăzut în anexa nr. 6 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările și completările ulterioare, exprimat în procente;Ptotal = Prec Pval.(2) Dacă în formula prevăzută la alin. (1) contribuția are o valoare negativă, atunci se consideră în calcul ca având valoarea 0 (zero).(3) Pentru anul 2018, cantitățile de deșeuri municipale valorificate energetic în perioada 1 ianuarie-30 iunie 2018 se vor cumula cu cantitățile valorificate energetic pe parcursul întregului an.15. La articolul 49 alineatul (1), după litera c) se introduce o nouă literă, litera d), cu următorul cuprins:d) cantitățile de deșeuri de ambalaje colectate și încredințate spre reciclare de către operatorii economici colectori prevăzuți la art. 20 alin. (8) și (9) din Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, cu modificările și completările ulterioare.16. La articolul 67 alineatul (1), litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:a) organizațiilor prevăzute la art. 16 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, cu modificările și completările ulterioare, pentru cantitățile de ambalaje pentru care au preluat responsabilitățile;17. La articolul 67, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:(2) Contribuția prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. v) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările și completările ulterioare, se plătește anual de către operatorii economici prevăzuți la alin. (1) pentru diferența dintre cantitățile corespunzătoare obiectivelor anuale de valorificare sau incinerare în instalații de incinerare cu recuperare de energie, prevăzute în anexa nr. 3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările și completările ulterioare, și cantitățile de deșeuri de ambalaje încredințate spre valorificare sau incinerare în instalații de incinerare cu recuperare de energie și valorificare prin reciclare. Cantitatea de deșeuri de ambalaje încredințate spre valorificare prin reciclare se consideră ca fiind greutatea deșeurilor de ambalaje care intră în operația de reciclare în care acestea sunt reprelucrate în produse, materiale sau substanțe.18. La articolul 70, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:(4) Situațiile lunare și anuale prevăzute la alin. (1)-(3) se întocmesc distinct, atât pentru ambalaje primare, respectiv secundare și terțiare, cât și pentru deșeurile valorificate.19. La articolul 73, alineatele (2) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins:(2) Pentru perioada 1 ianuarie 2017-31 decembrie 2019, contribuția prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. w) pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările și completările ulterioare, se plătește anual pentru diferența dintre cantitățile de EEE declarate ca fiind introduse pe piața națională de operatorii economici care introduc pe piața națională EEE și cantitățile de EEE constatate de Administrația Fondului pentru Mediu ca fiind introduse pe piața națională.(3) Începând cu data de 1 ianuarie 2020, contribuția prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. w) pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările și completările ulterioare, se plătește anual pentru diferența dintre cantitățile de deșeuri de EEE corespunzătoare ratelor anuale minime de colectare calculate potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2015 privind deșeurile de echipamente electrice și electronice și cantitățile de deșeuri de EEE efectiv colectate.20. La articolul 80, partea introductivă se modifică și va avea următorul cuprins:Articolul 80Începând cu data de 1 ianuarie 2020, operatorii economici prevăzuți la art. 73 care își îndeplinesc obligațiile anuale de colectare prin transferarea responsabilității către o organizație colectivă, conform prevederilor art. 25 alin. (6) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 5/2015 privind deșeurile de echipamente electrice și electronice, sunt obligați:21. La articolul 83, alineatele (2) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins:(2) Pentru perioada 1 ianuarie 2017-31 decembrie 2019, contribuția prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. x) pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările și completările ulterioare, se plătește anual pentru diferența dintre cantitățile de baterii și acumulatori portabili declarate ca fiind introduse pe piața națională de operatorii economici care introduc pe piața națională baterii și acumulatori portabili și cantitățile de baterii și acumulatori portabili constatate de Administrația Fondului pentru Mediu ca fiind introduse pe piața națională.(3) Începând cu data de 1 ianuarie 2020, contribuția prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. x) pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările și completările ulterioare, se plătește anual pentru diferența dintre cantitățile corespunzătoare obligațiilor anuale de colectare, prevăzute la art. 7 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.132/2008 privind regimul bateriilor și acumulatorilor și al deșeurilor de baterii și acumulatori, cu modificările și completările ulterioare, și cantitățile de deșeuri de baterii și acumulatori portabili efectiv colectate.22. La articolul 84, partea introductivă se modifică și va avea următorul cuprins:Articolul 84Pentru perioada 1 ianuarie 2017-31 decembrie 2019, operatorii economici prevăzuți la art. 83 sunt obligați:23. La articolul 87, partea introductivă se modifică și va avea următorul cuprins:Articolul 87Începând cu data de 1 ianuarie 2020, operatorii economici prevăzuți la art. 83 care își realizează în mod individual obiectivele anuale de colectare, conform prevederilor art. 7 alin. (7) lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 1.132/2008 privind regimul bateriilor și acumulatorilor și al deșeurilor de baterii și acumulatori, cu modificările și completările ulterioare, sunt obligați:24. La articolul 90, partea introductivă se modifică și va avea următorul cuprins:Articolul 90Începând cu data de 1 ianuarie 2020, operatorii economici prevăzuți la art. 83 care își îndeplinesc obligațiile anuale de colectare prin transferarea responsabilității către o organizație colectivă, conform prevederilor art. 7 alin. (7) lit. b) din Hotărârea Guvernului nr. 1.132/2008 privind regimul bateriilor și acumulatorilor și al deșeurilor de baterii și acumulatori, cu modificările și completările ulterioare, sunt obligați:25. La articolul 93, partea introductivă a alineatului (1) se modifică și va avea următorul cuprins:Articolul 93(1) Începând cu 1 ianuarie 2020, obligația de a declara la Fondul pentru mediu contribuția prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. y) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările și completările ulterioare, revine:26. La articolul 96, literele c) și d) se modifică și vor avea următorul cuprins:c) începând cu 1 ianuarie 2020, să declare semestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare semestrului în care s-a desfășurat activitatea, cantitățile de EEE totale și pe fiecare categorie pentru care există obligația de a declara potrivit art. 93 cantitățile de deșeuri de EEE totale și pe fiecare categorie colectate, respectiv cantitățile de baterii și acumulatori portabili pentru care există obligația de a declara potrivit art. 93 și cantitățile de deșeuri de baterii și acumulatori portabili colectate;d) începând cu 1 ianuarie 2020, să declare și să plătească anual, până la data de 25 a lunii ianuarie a anului următor celui în care s-a desfășurat activitatea, suma datorată potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările și completările ulterioare, pentru neîndeplinirea obligațiilor anuale de colectare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice, respectiv a obligațiilor anuale de colectare a deșeurilor de baterii și acumulatori portabili pentru care există obligația de a declara și de a plăti potrivit art. 93.27. În anexa nr. 1, punctele 132441 și 50 se modifică și vor avea următorul cuprins:13. Deșeuri de ambalaje sunt definite potrivit prevederilor pct. 1 lit. j) din anexa nr. 1 laLegea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, cu modificările și completările ulterioare………………………………………………………………………………………24. Introducere pe piața națională a unui produs, în sensul prevederilor cap. V, XI și XV din ordin, este definită potrivit lit. r) din anexa nr. 1 laLegea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, cu modificările și completările ulterioare.Operația de introducere pe piață este rezervată numai unui producător sau importator persoană juridică care face achiziție intracomunitară. Producătorul este operatorul economic pentru care se proiectează sau se fabrică un produs.Produsele fabricate pentru un operator economic care își aplică denumirea, marca sau un alt semn distinctiv pe produs, în scopul introducerii pe piață și/sau al punerii în funcțiune în România în numele său, se consideră a fi introduse pe piața națională de către acesta.Deșeurile de ambalaje din lemn care sunt reciclate în ambalaje din lemn și cele care sunt reparate în vederea reutilizării se consideră a fi introduse pe piață la prima utilizare a acestora după efectuarea operațiilor respective.Se consideră că introducerea pe piață nu a avut loc când un produs:– este importat ori achiziționat din statele membre ale Uniunii Europene, în vederea exportului într-o țară terță ori livrării către statele membre de către aceeași persoană juridică;– se află în locurile de depozitare ale producătorului (sau ale reprezentantului său autorizat stabilit în România) sau ale importatorului, unde produsul nu este încă pus la dispoziție sau nu este livrat în vederea distribuției, consumului sau utilizării, cu excepția cazului în care legislația aplicabilă prevede altfel………………………………………………………………………………………41. Sistem garanție-returnare este definit potrivit prevederilor lit. q) din anexa nr. 1 la Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, cu modificările și completările ulterioare………………………………………………………………………………………50. Reciclarea este definită potrivit prevederilor pct. 18 din anexa nr. 1 la Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare.28. La anexa nr. 1, după punctul 24 se introduce un nou punct, punctul 24^1, cu următorul cuprins:24^1. A face disponibil pe piața națională, în sensul prevederilor cap. V, XI și XV din ordin, are semnificația prevăzută la lit. s) din anexa nr. 1 la Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, cu modificările și completările ulterioare.29.Anexa nr. 3 se modifică și se înlocuiește cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.Articolul IIPrezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Viceprim-ministru, ministrul mediului,
Grațiela Leocadia GavrilescuBucurești, 18 februarie 2019.Nr. 149.ANEXĂ(Anexa nr. 3 la metodologie)
Situația cantităților de deșeuri de ambalaje valorificate/incinerate 
cu recuperare de energie pentru …………………., C.U.I. ………………Denumirea operatorului economic ……………CUI ………………..Nr. contract ………………..Perioada de raportare ……………………Tabel 1

Tip de deșeuTotal (kg)
Hârtie/cartonSticlăPlasticMetalLemn
Cantitatea de ambalaje preluată/contractată (kg)

Tabel 2

Tip de deșeuTotal (kg)
Hârtie/cartonSticlăPlasticMetalLemn
Cantitatea preluată de la toți clienții *(kg)
Cantitatea reciclată pentru toți clienții (kg)
Obiectiv de valorificare prin reciclare realizat (%)
Cantitatea reciclată pentru toți clienții (kg)
Cantitatea valorificată prin alte forme de valorificare pentru toți clienții (kg)
Obiectiv global de valorificare prin alte forme realizat (%)

* Se includ și cantitățile prevăzute în tabelul 1.Numele și prenumele……………………………………….Semnătura…………………….L.S.—–

http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/211211

Mulți oameni încă asociază mercurul cu termometrele, iar majoritatea știu că este toxic. Din cauza toxicității sale, în Europa mercurul este în curs de a fi eliminat din produse, dar o cantitate foarte mare încă circulă în aer, apă, sol și în ecosisteme. Mai este de actualitate problema mercurului? Și ce măsuri se iau în această privință? L-am intervievat pe Ian Marnane, expert al AEM în materie de utilizare durabilă a resurselor și industrie.
minerale și nu prezintă niciun risc semnificativ. Problema apare din cauza activităților umane, care duc la emisia unor cantități mari de mercur în mediu, acest mercur putând circula apoi liber timp de mii de ani. Principalul motiv de îngrijorare este prezența mercurului în apă și în sedimente, unde se găsește într-o formă extrem de toxică și poate fi absorbit cu ușurință de animale, ajungând astfel în alimentația oamenilor prin lanțul trofic. Organizația Mondială a Sănătății a identificat 10 substanțe chimice care reprezintă un pericol major pentru sănătatea publică, dintre care patru sunt metale grele: cadmiu, mercur, plumb și arsen.
Utilizarea de până acum a mercurului de către om a dus la eliberarea în mediu a sute de mii de tone de mercur. În prezent, nivelurile substanței în atmosferă sunt cu până la 500 % mai mari decât nivelurile naturale. În oceane, concentrațiile de mercur sunt cu aproximativ 200 % mai mari decât nivelurile naturale.
Una dintre cele mai mari surse de poluare cu mercur, în Europa și nu numai, este arderea combustibililor solizi — de exemplu cărbune, lignit, turbă și lemn —, atât la nivel industrial, cât și casnic. Acești combustibili conțin mici cantități de mercur pe care, atunci când sunt arși, îl eliberează în mediu. Principala sursă a emisiilor de mercur din Europa este această eliberare ca urmare a unor activități precum producerea de energie electrică, fabricarea cimentului și producția de metale.

Cea mai importantă cale de expunere a omului la mercur este prin carnea de pește și fructe de mare. Atunci când animalele marine absorb mercur, acesta tinde să rămână în organism, unde se acumulează în timp. De obicei, peștii răpitori mari conțin concentrații mai mari de mercur, deoarece se hrănesc cu animale mai mici care au ingerat deja mercur. Prin urmare, consumul de pești răpitori de dimensiuni mai mari, cum sunt tonul sau peștele-spadă, duce de obicei la ingerarea unei doze mai mari de mercur în comparație cu consumul de pești mai mici, care se află pe o treaptă inferioară în lanțul trofic.

Efectele asupra sănătății depind de doză, dar principalul motiv de îngrijorare este impactul mercurului asupra copiilor nenăscuți și a celor mici. Expunerea la mercur poate apărea și în uter, dacă mama consumă pește sau fructe de mare. Acest lucru poate avea un impact semnificativ și pentru toată viața asupra dezvoltării creierului și a sistemului nervos al sugarului, afectând memoria, limbajul, atenția și alte aptitudini. Se estimează că, numai în Europa, în fiecare an se nasc peste 1,8 milioane de copii cu niveluri de mercur mai mari decât limitele de siguranță recomandate.
În octombrie 2013 s-a adoptat un prim acord internațional la nivel mondial, Convenția de la Minamata, pentru a combate problema mercurului. Convenția a fost ratificată de 98 dintre semnatari și a intrat în vigoare în 2017. Este prea devreme pentru a evalua impactul convenției, dar este un pas uriaș către asigurarea unor acțiuni concertate la nivel mondial pentru reducerea poluării cu mercur.

Europa nu mai extrage mercur, iar cererea pe continentul nostru va continua să scadă în următorii ani. Emisiile de mercur din Europa vor fi dominate de cele provenite din ardere, în principal din arderea combustibililor solizi, precum cărbune, turbă, lignit și lemn.

La nivel mondial, cea mai mare sursă de mercur provine din minele mici de exploatare a aurului, unde aurul este extras de o singură persoană sau de grupuri mici de oameni, relativ ușor și fără costuri mari, de obicei într-un mediu nereglementat. Se estimează că peste o treime din emisiile globale provin din astfel de surse și, de aceea, abordarea acestui domeniu prin introducerea unor tehnologii alternative mai sigure ar putea duce la reducerea substanțială a utilizării și a emisiilor globale.

Totuși, în ciuda scăderii înregistrate a utilizării și a emisiilor de mercur în regiuni precum Europa și America de Nord, se preconizează că nivelurile din mediu vor rămâne mari pentru mult timp, din cauza duratei lungi de viață a mercurului în mediu, dar și din cauză că emisiile de mercur sunt în creștere în alte regiuni ale lumii. De asemenea, aceste emisii parcurg distanțe lungi. De fapt, aproximativ jumătate din mercurul care se depune în Europa provine din afara continentului.

Transportul produselor petroliere a ajuns sa fie un real factor de luat în calcul în ceea ce priveste poluarea,mai ales cea pe termen lung.
Fie ca sunt datorate neglijentei,neatentiei,superficialitatii cu care sunt tratate conditiile ce trebuiesc îndeplinite în cazul transportului produselor petroliere,conditiilor meteo sau altor factori, aceste accidente tehnice au consecinte  grave,mai ales în ceea ce priveste poluarea pe termen lung.Este afectat  atât echilibrul mediului înconjurator dar si sanatatea omului.

Transportul produselor petroliere se face atât pe cai navigabile,auto,cât si prin intermediul CFR sau prin conducte(la suprafata sau la adâncime).

Accidentele tehnice în transportul produselor petroliere sunt destul de frecvente,acestea fiind:

·        accidente ale cisternelor auto;

·        accidente ale cisternelor CFR;

·        spargeri de conducte si infiltrarea produsului petrolier în sol;

·        accidente pe cai navigabile ale barjelor,petrolierelor,vaselor cisterna;                                                            

·        spargeri de rezervoare si infiltrarea în panza freatica

La 12 Noiembrie 2007,în Marea Neagra,petrolierul Volga-Neft care transporta peste 4000 de tone de titei,s-a rupt în douî in timpul unei furtuni,în cursul unei escale în portul Kavkaz.Oficialii rusi au relatat despre acest accident  ca fiind un `dezastru ecologic foarte grav`.La cateva ore dupa incidentul petrolierului rusesc,alte 2 cargoboturi care transportau sulf s-au scufundat langa portul Kavkaz.Urmarile acestor accidente sunt dintre cele mai grave,existând riscul depunerii titeiului pe fundul marii si atunci acesta va fi practic imposibil de eliminat ,dar exista si problema poluarii cu Sulf a Marii Negre,atât la suprafata apei cât si în regiunea de coasta.Este nevoie de mult timp pentru eliminarea acestei poluari, consecintele  fiind resimtite cel putin 2 ani.

Nu sunt de neglijat nici accidentele cisternelor AUTO. In iunie 2007,in apropiere de Timisoara,intre localitatile Sustra si Topolovatul mare un accident rutier a fost la un pas de a produce o catastrofa de proportii. O autocisterna bulgareasca, proprietatea firmei Bulimex – 97 din Varna, încarcata cu metacrilat de metil stabilizat (sticla organica), o substanta volatila, usor inflamabila si cu actiune iritanta, s-a izbit violent de un copac, din cauza unei explozii de cauciuc. În urma impactului, autocisterna s-a aprins si s-a dezmembrat în trei bucati. Din cisterna a început sa se scurga substanta inflamabila, cu un debit de 1-1,5 litri pe minut. Specialistii Inspectoratului Judetean de Protectie Civila si ai celui de Politie au ajuns în scurt timp la fata locului.

Întreaga zona a fost blocata, iar în apropierea cisternei s-a lucrat cu masca de gaze. Pompierii au racit în permanenta cisterna cu jeturi de apa, deoarece exista riscul producerii unei deflagratii în orice moment. Doua zile mai târziu, cisterna a fost ridicata cu ajutorul unei macarale, iar substanta chimica ramasa (aproximativ 40 tone) a fost turnata în alta cisterna.

Ca urmare a scurgerii metacrilatului de metil, o suprafata de 600 mp de teren a fost contaminata. Iarba din zona a ars complet. Pîna la o adâncime de 20 cm, tot pamântul din zona contaminata a fost scos si înlocuit cu un alt strat, fertil.

Fie ca se produc pe cai navigabile,AUTO,sau CFR accidentele cu efect poluator asupra solului si apei de suprafata au urmari dintre cele mai grave atât asupra mediului înconjurator cât si,implicit,asupra omului.

Este de preferat ca acestea sa fie prevenite, deoarece depoluarea în urma lor nu se poate face, nicioadata, în proportie de 100%.

Pentru prevenire, evaluare de risc de tip HAZOP/HAZID, studii de dispersie a poluantului sau studii amanuntite de depoluare, AEVUM ECO CONSULT este compania specializata in inginerie de mediu care va pune la dispozitie serviciile sale de calitate!

Cercetătorii francezi au descoperit urme de chimicale periculoase, inclusiv controversatul erbicid glifosat, în scutece de unică folosință pentru bebeluși de la mai multe branduri.

Un test arată că oamenii din 18 ţări din Europa au acest glifosat în corpurile lor, în timp ce un alt studiu demonstrează cum că acest produs chimic are proprietăţi estrogenice şi conduce la proliferarea cancerului de sân.
Oameni din întreaga Europă au fost testaţi pozitiv cu glifosat.

Cercetătorii au testat 23 de scutece disponibile pe piața franceză între 2016 și 2018. Anumite substanțe periculoase au fost găsite inclusiv în scutecele comercializate ca „ecologice”. Raportul nu a numit brandurile care conțin chimicale, însă a sugerat că sunt mărci bine cunoscute.
Raportul recomandă eliminarea sau minimizarea substanțelor periculoase din scutecele de unică folosință și mai multe reglementări privind aceste produse. De asemenea, este nevoie de mai multe studii pentru a înțelege mai bine efectele scutecelor asupra sănătății.

Raportul recomandă eliminarea sau minimizarea substanțelor periculoase din scutecele de unică folosință și mai multe reglementări privind aceste produse. De asemenea, este nevoie de mai multe studii pentru a înțelege mai bine efectele scutecelor asupra sănătății.

Agenţia franceză pentru Alimentaţie, Sănătate, Securitate Profesională şi de Sănătate, Anses, a detectat mai multe chimicale periculoae care ar putea ajunge în corpul bebelușilor prin urină sau piele. Unele substanțe, cum ar fi cele care intră în componența parfumurilor, sunt adăugate intenționat.

Cercetătorii au găsit aproximativ 60 de chimicale în scutece, unele dintre ele fiind interzise în Uniunea Europeană de peste 15 ani. Printre substanțe se numără și chimicale găsite de obicei în fumul de țigară sau gazele de eșapament de la mașinile diesel, precum și controversatul erbicid glifosat, care este asociat cu mai multe probleme de sănătate, inclusiv cancer.

Raportul recomandă eliminarea sau minimizarea substanțelor periculoase din scutecele de unică folosință și mai multe reglementări privind aceste produse. De asemenea, este nevoie de mai multe studii pentru a înțelege mai bine efectele scutecelor asupra sănătății.

Anumite rapoarte independente sunt pe cale să confirme riscurile multivariate pe care glifosatul le aduce sănătăţii. În schimb, Agenţia de Protecţie a Mediului (EPA) îşi propune să ridice limitele de reziduuri permise de glifosat în culturile de alimente şi furaje. Noul nivel admisibil de glifosat va fi de 100 de părţi per milion (ppm).

Acest lucru este de neconceput, având în vedere că s-a constatat că glifosatul este cancerigen.

Dr. Seneff crede că glifosatul este, probabil, cel mai important factor în dezvoltarea celor mai multe boli, care au devenit predominante în societăţile vestice, cum ar fi:

  • Autismul
  • Bolile gastro-intestinale, cum ar fi bolile inflamatorii intestinale, diareea cronică, colita
  •  Obezitatea
  •  Alergiile
  •  Bolile cardiovasculare
  •  Depresia
  •  Cancerul
  •  Infertilitatea
  • Boala Alzheimer
  • Boala lui Parkinson
  • Scleroza multiplă


Scroll to Top